Aproprierea locului de desfasurare a proiectului curent in Tara Secaselor continua cu o analiza de detaliu a terenului si a constructiilor unde se vor desfasura activitatile.
Curtea se afla relativ aproape de biserica principala -si de cimitirul aferent acesteia-, ceea ce inseamna aproape de cel mai inalt punct al localitatii ca relief. In suprafata de aproape 2400mp-relativ mare in comparatie cu suprafata medie a terenurilor din localitate-, terenul are forma aproximativa de trapez isoscel, cu baza mica la strada Cooperatorilor si cu baza mare spre o strada secundara, avand deci dubla deschidere si orientare aproximatin NE-SV, cu latura mica spre sud si o usoara panta descendenta de la sud spre nord.
Curtea (vezi mai jos) cuprinde cladirea de locuit principala (A) cu beci si constructii anexa: grajd/saivan/hambar(B), patul(C), fantana (D), magazine(E); terenul era organizat in zone cu functiuni diverse: livada (F), poiata (G), batatura (H), care se constituiau intr-o gospodarie agricola insemnata comparativ cu cele invecinate. Acest lucru sustine si justifica in plus denumirea de “conac” sub care este cunoscuta cladirea in zona, (Conacul Zalanyi) dupa numele propriearului initial, care dupa toate probabilitatile, in afara de indeletniciri agricole, detinea si o functie administrativ- reprezentativa la nivel local.
Planul de situație.
Toate cladirile par a fi realizate in aceeasi epoca (inceputul sec XX?), din materiale traditionale (lemn, caramida, invelitoare ceramica, tencuieli de var, cuie din lemn la imbinarea elementelor sarpantei cladirii B), dar si din materiale si tehnici ceva mai noi in epoca, de pilda grinzi de otel -placate cu caramida- la beci si fundatii de beton simplu la cladirea anexa. O indicatie asupra vechimii este o incriptie intr-un element al sarpantei cladirii anexa (1943, vezi mai jos),desi desigur ca aceasta se poate referi doar la data unei eventuale refaceri/inlocuiri a elementelor respectivei cladiri, nu si la cladirea principala, care poate fi chiar mai veche. Asupra cladirii principale de altfel se pot constata, la o analiza mai atenta efectuata pentru intocmirea unor rapoarte tehnice preliminare -de structura si arhitectura-, diverse etape de construire. Astfel, beciul pare ca era initial extins pe o suprafata mai mare, posibil pe toata suprafata cladirii, care de fapt s-ar putea sa fi fost initial mai scurta, golurile din zidarie au fost modificate in decursul timpului, ( indepartarea tencuielilor interioare a evidentiat atat materialul si tehnica de lucru a zidariilor cat faptul ca golurile actuale nu coincid cu golurile initiale a caror amplasare este evidentiata de prezenta arcelor de descarcare realizata din caramida), acoperisul a fost modificat ca geometrie odata cu realizarea aripii mici a “L” ului, anularea unor goluri de fereastra sau usi pentru amplasarea corpului (E) il dateaza pe acesta ulterior constructiei cladirii principale, etc.
Cladirea principala (A) este realizata in forma de “L”, cu latura lunga paralela cu strada spre care sunt amplasate ferestrele (cate una pentru fiecare camera) si avand spre curte o prispa- acoperita de acoperisul principal al cladirii, de unde se putea intra in fiecare din camerele insirate da strada. Prispa are la cele doua capete cate un pachet de trepte care fac legatura intre nivelul de calcare al camerelor cu nivelul terenului. Latura mica a “L” ului, perpendiculara pe directia strazii, cuprinde o camera suplimentara, cu fereastra si usa de acces orientate spre curte, probabil cu rol de bucatarie. De aceasta camera este alipit un corp de cladire secundar (E), de inaltime mai mica si cu acces direct din curte, acoperit intr-o singura apa orientata dinspre acoperisul principal spre curte (spre vale).
Cladirea anexa (B) este formata dintr-un acoperis generos in doua ape, sub care se afla la un capat un spatiu delimitat prin pereti de scandura batuta cu distanta intre ele si care putea fi inchis cu o poarta de lemn-un tarc acoperit- si la capatul celalalt un spatiu delimitat cu ziduri de caramida la parter, inchid cu usa si ferestre, utilizat probabil ca grajd pentru animale pe timpul iernii, peste care rezulta, imediat sub acoperis, un spatiu pentru depozitat furaj pentru animale, accesibil din laterala, sub coama acoperisului. Intre cele doua capete ale cladirii se afla un spatiu de trecere liber, de tip gang, folosit probabil pentru parcat vehicule cu tractiune animala.
Corpul C este o constructive mica, exclusiv din lemn de forma comuna, de data probabil mai recenta, data fiind perisabilitatea materoalului si servea la depozitat stiuleti de porumb in conditii de ventilare necesara pastrarii recoltei.
Fantana actuala (D) este realizata din sectiuni de beton de forma partata pana la nivelul solului si dintr-un tub de beton de sectiune circulara acoperita cu un capac metalic peste nivelul solului, trecerea de la sectiunea din subsol la cea de peste sol facandu-se intr-un mod improvizat prin adaugarea unor completari de mortar. Peste sectiunea de beton circulara este amplasat un tambur metalic sustinut la capete de cate un stalp metalic, prin care cu ajutorul unui lant se actiona o galeata care asigura accesul la apa din put. Constructia este cu siguranta de data recenta, posibil inlocuind o constructie anterioara disperuta, insa sursa de apa a fost cu siguranta necesara gospodariei.
Proprietatea este nelocuita de mult timp si urmele lipsei de intretinere se adauga urmelor trecerii timpului. Ca intotdeauna, stadiul in care o proprietate devine nelocuita trece prin etapa unei intretineri de o calitate tot mai slaba, motivate de cele mai multe ori de lipsa de resurse si de interes, ceea ce antreneaza pe o panta descendenta increderea publicului in resursele disponibile asociate unei cladire vechi. Acoperisurile din tigla ale constructiilor initiale au fost reparate cu tigle de alta forma si generatie fata de cele initiale, ceea ce a antrenat aparitia unor gauri prin care precipitatiile au putut afecta elementele de lemn (grinzi, capriori, dusumeli), o defectuasa administrare a apelor de suprafata a antrenat unele deplasari locale ale zidariei, finisajele peretilor si al ferestrelor nu a mai fost refacut, vegetatia s-a putut dezvolta necontrolat, etc.
Toate acestea schiteaza o istorie a cladirii, alcatuita din evenimente a caror evaluare solicita un punct de vedere conceptual despre interventiile asupra cladirii, de la punerea in valoare a acestor modificari, la anularea sau chiar adaugarea altor transformari, ca semn al schimbarii vremurilor. Cu curaj, resurse si viziune, trendul descendent al proprietatii se poate stopa si chiar inversa; este ceea ce Fundatia isi propune sa realizeze: nu doar -sau nu cu tot dinadinsul- restaurarea cladirii la gloria de odinioara, cat mai ales descoperirea si folosirea in folosul comunitatii a resurselor pe care le are un astfel de loc, atragand activitati umane care sa asigure in continuare existenta fondului construit ca patrimoniu. Ca de fiecare data in restaurare, este necesar discernamant in relatie cu urmele curgerii timpului..
Romanian 
English